Print Zalmoxe

* Produsul nu conține rama prezentată. Dați viață oricarui perete gol cu această opera de artă originală și semnificativă, inspirată din personaje și legende românești.
*Dimensiune: A4
*Natural alb, mat, fundal ultra-neted
*Calitatea de galerie – print Giclée
*Hârtie de arhivă 100% din bumbac
*Cerneluri de arhivă pentru imprimare de înaltă calitate
*Personalizat cu o margine de 0,7 cm pentru încadrare

POVESTEA

” Intelepciunea barbarilor e mai veche si aflata la insasi originea celei grecesti.” (Chiril din Alexandria)

Zalmoxe ramane unua dintre cele mai misterioase si puternice figuri spirituale ale dacilor.  Sursele istorice sunt putine, insa atrag atentia asupra unui studiu foarte complex ale acestui personaj ilUminat – „Zalmoxis” de Dana Dan, aceasta carte reprezentand teza autoarei de doctorat sustinuta la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales de la Paris. Cartea este un tratat amplu al tuturor mentiunilor istorice ale lui Zalmoxe. Autorul resuseste sa scoata la lumina adevarul si pune corect in context lucrurile exagerate, gresit interpretate sau chiar inventate.

Nu trebuie ignorate mentiuni mai putin stiintifice despre Zalmoxe, precum relatari ale unor „clarvazatori”, in termenul larg folosit, care sunt foarte similare si confirmate prin cele ale unor istorici antici (despre care unele persoane cu aceste capacitati speciale nu aveau cum sa afle, documentatiile acestea rare fiind accesibile deseori doar de specialisti precum autorul mai sus mentionat).

Astfel, rezumand multe surse, pot conclude ca Zalmoxe a fost initial un om iluminat, contemporan multor iluminati ai acelor timpuri (Buddha, Lao Zi, etc.) care si-au lasat o amprenta adanca asupra omenirii, urmand dupa moarte sa ajunga la stadiul de zeu. Impactul lui Zalmoxe asupra spiritualitatii actuale este inexistent, in contrast cu alti invatati ai vremii sale, unul dintre motive fiind lipsa scrierilor dacilor. Se vehiculeaza despre un set de legi pe care acesta le detinea si le propovaduia, Legile Belagine, insa forma lor initiala s-a pierdut. Venind cu acest codex spiritual pe teritoriul vechii Dacii, el a reusit sa organizeze si sa inalte moral si spiritual poporul, urmand ca dupa moartea sa el sa fie inaltat la rang de zeu.

Conform uneia din variantele etimologice, Zalmoxis are la origine cuvantul trac „zalmos” ce inseamna „blana de urs”, adica cel ce la nastere a fost invelit intr-o blana de urs, cum unele surse antice mentioneaza. Se presupune ca in tinerete a ajuns sa devina discipolul marelui filozof Pitagora (multe surse sustinand ca el a fost sclavul acestuia, desi ma indoiesc ca filozofia lui Pitagora sustinea aceasta practica, poate doar ca prime lectii de modestie pentru ucenici) , fiind initiat in secretele lumii detinute de catre acest mare intelept (spiritualitate, astronomie, filozofie, matematica, muzica si toata intelepciunea si armonia ce le impletea). Insa, daca  analizam stilul retinut si sceptic al lui Herodot, vom descoperi ca el il considera pe Zalmoxis cu mult anterior lui Pitagora (!).

Un alt fir istoric spune ca dupa incendiul ce a cuprins scoala de la Crotona, Zalmoxe, printre putinii supravietuitori, a ajuns la celti pentru a-i invata pe druizii acestora tot ceea ce el cunostea. De aceea nu e de mirare asemanarea simbolurilor si altarelor solare britanice cu cele de pe teritoriul nostru. Apoi si-a continuat drumul in infapuirea menirii sale, adica indrumarea spirituala a dacilor. Zalmoxe este cunoscut in istorie ca un legislator, mare filosof, iar Jean-Baptiste Bourguignon D’Anville a scris ca „Zalmoxis este ca un Dalai lama al tibetanilor”. Din pacate, ecoul sau spiritual s-a stins de-a lungul mileniilor.

Trecand la sursele din celalt capat al perceptiilor umane, cele subtile ale clarviziunii, aflam lucruri interesante, insa care nu vor putea fi coroborare prea curand cu dovezi palpabile simturilor grosiere –

Initial Zalmoxe a fost om, iar prin intelepciunea sa a fost ridicat la nivel de dumnezeu, urmand sa ajunga, in final, dupa moarte sa, un Creator (a nu se confunda cu Creatorul Suprem, Sursa intregii creatii, Dumnezeu, sau cum doriti sa il numiti, in functie de religie si grad de spiritualitate). El a pus baza unei scoli in Dacia ce avea 3 trepte, fiecare tinand cativa ani: prima era accesibila tuturor, reprezentand o initiere; a doua treapta era accesibila doar daca se treceau anumite teste, iar cei ce accedeau la a 3-a treapta erau fie pentru a deveni initati, fie conducatori. Exista o treapta superioara, una destinata pentru spiritele superioare care urmau sa devina Creatori, o reusita ce se facea abia dupa treapta trecerii din acest plan in altele mai subtile. „Cel ce trecea la a 4-a treapta primea pecetile li Zalmoxis: unul pe frunte si 2 pe ngheieturile mainilor. Existau niste peceti de aur ce trebuiau tinute 33 zile, timp in care stateai in singuratate meditand. Dupa aceea, printr-un ritual erau indepartate si ramaneau pecetile energetice (ca trei sori, doua pe maini si unul pe frunte).” („Inuaki, reptilianul din mine” de Aryana Havah).

Fiind detinatorul codului legilor, Zalmoxe a fost vizualizat ca avand o carte groasa cu foi de metal in care erau scrise Legile Universale. Oricine avea acces sa consulte aceasta carte sfanta, primind astfel raspuns la orice problema pe care o avea. Zalmoxe era „pastratorul limbii pure, a limbii de aur (limba pura a creatiei, universala, adevarata), prima limba vorbita pe Terra” („Inuaki, reptilianul din mine” de Aryana Havah).

Se spune ca Zalmoxe a avut o sora, tot la rang inalt de Creator, precum el – „puteau fi Creatori doar impreuna, caci pentru a avea energia perfecta, a creatiei era nevoie de echilibru intre cea feminian si cea masculina” („Inuaki, reptilianul din mine” de Aryana Havah). Sora sa avea sorginte de luptatoare, luptand alaturi de Decebal. O referire interesanta la aceasta: „mai multi comentatori au sustinut ca o notita din Suda ar atesta o zeita asociata sau omonima, Zamolxis (…): inselat de forma genitivului, in -idos, acesta (compilatorul) a facut din Zamolxis un „nume de zeita” (onoma theas). Folosirea a doua notite provenind din doua surse diferite (Synagoge si Ambrosianum) face ca in Suda sa existe, de altfel, doua voci Zamolxis.” („Zalmxis” de Dana Dan)

Zalmoxe, conform surselor antice, incepand cu Herodot (restul derivand din aceleasi relatari antice) se retrasese intr-o grota din faimosul munte Kogaionon. Aceasta retragere este tratata, ca multe alte relatari, tot cu indoiala. Sunt multe variante ale acestui munte misterios unde Zalmoxis s-ar fi retras (in scopul unei meditatii indelungate) – unii sustin ca se afla in zona muntilor Bucegi, altii ca ar fi o pestera de pe varful Gugu, in Banat sau in Sarmizegetusa. Acest motiv al coborarii in pestera e regasit in multe culturi antice, si despre Pitagora s-a spus zeflemitor ca a coborat sub pamant pentru ca apoi sa revina cu scopul de a-si consolida imaginea de mistic, magician si intelept.

Este foarte interesanta descoperirea autorului Dan Dana a multor mentiuni in literatura medievala si renascentista, in cartile ce trateaza hermetica si alchimia, plasandu-l pe Zalmoxe in rol de magician si filozof. In acele epoci aceasta intoarcere la intelepciunea antica si autorii acelor vremuri demult apuse a inflorit nestingherit.

Tot firul rosu pe care l-am parcurs despre Zalmoxe nu a facut decat sa adanceasca misterul ce il inconjoara. Istoria demonstreaza cat de divergente sunt mentiunile despre el, nu reuseste sa ne lamureasca ce este fictiune si ce este real, iar surse care ii folosesc numele ca pretext pentru a-si sustine retorica si crezurile (polonezii, nordicii si sasii din zona Transilvaniei si l-au insusit in scopul de a-si demonstra suprematia nationalista) abunda.

Asadar, adaugand elementul intuitiv alaturi de rigurozitatea stiintifica, pot doar sa conchid ca Zalmoxe intruchipeaza o intelepciune si spiritualitate vasta, o forta puternica ce a aparut intr-o perioada istorica in care se pare ca foarte multe fete spirituale de mare impact s-au incarnat, dar care, din pacate, datorita lipsei scrierilor stramosilor nostri, nu a reusit sa treaca, in mileniul nostru si in societatea actuala pragul de legenda.